Principalele măsuri cuprinse în reforma fiscal-bugetară:
1 iulie 2025
Impozitul specific pe cifra de afaceri a băncilor crește de la 2% la 4% și se aplică până la final de 2026 (băncile mici vor rămâne pe cota de 2%);
1 august 2025
Cota generală de TVA crește de la 19% la 21%;
va mai exista o singură cotă redusă de TVA: dispar cotele de 5% și 9% și apare cota de 11%, care se va aplica doar anumitor produse și servicii (alimente, medicamente, cărți, servicii HoReCa, printre altele), iar ce nu e prins pe cota de 11% (deși era anterior pe 5% sau 9%) se duce pe cota de 21%;
cresc accizele la alcool, tutun, combustibili;
se introduce obligativitatea plății contribuției la sănătate pentru pensiile de la 3.000 lei în sus (contribuția se va aplica doar la partea ce depășește 3.000 lei, nu la întreaga pensie), pentru perioada august 2025 - decem brie 2027; de asemenea, se vor elimina unele excepții de la plata contribuției la sănătate;
cresc impozitarea veniturilor din jocuri de noroc și unele taxe specifice organizatorilor de jocuri de noroc;
1 septembrie 2025
cresc tarifele rovinietei;
1 ianuarie 2026
impozitul pe dividende crește de la 10% la 16% (persoane fizice, persoane juridice, nerezidenți); pentru divi dendele distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025, cota de impozit rămâne 10%, fără recalcularea impozitului după regularizarea din 2026;
Se renunță la sistemul actual de coasigurare, introducându-se plata opțională a unei contribuții de 10% din 6 x salariul minim brut pentru persoanele întreținute.
Pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei vor fi obligați să plătească CASS pentru suma care depășește acest plafon, precum și pentru orice alte venituri.
Mai multe categorii care beneficiau de asigurare medicală fără plata contribuției vor fi obligate să contribuie, inclusiv persoanele în concediu de creștere copil - indemnizațiile vor fi impuse, la sursă, cu 10%.
Măsurile în discuție sunt prinse într-un proiect de lege apărut joi în dezbatere la Ministerul Finanțelor. În forma finală a acestui proiect, pe care Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament, regăsim, pe lângă numeroase măsuri fiscale ce vizează TVA-ul, impozitul pe dividende, CASS-ul pentru pensiile de peste 3.000 de lei, precum și o mare listă de măsuri ce vizează salarizarea bugetară, și modificări legislative ce țin de concediile medicale și statutul de asigurat la sănătate al unor categorii care, la acest moment, sunt asigurate fără să contribuie în mod efectiv cu CASS (contribuție la sănătate). Mare parte dintre acestea au rămas la fel ca în forma propusă inițial.
Acordarea concediilor medicale:
Guvernul dorește un cuantum diferit al indemnizației de medical în funcție de cât durează fiecare episod de boală, după cum urmează:
55% din baza de calcul pentru certificatele eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
65% din baza de calcul pentru certificatele eliberate pentru o perioadă între 8 - 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
75% din baza de calcul pentru certificatele eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.
Totuși, cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru bolile cardiovasculare pentru care se prevede dreptul la concediu medical pe o perioadă îndelungată se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite, mai prevede proiectul.
Acum, OUG nr. 158/2005 prevede, ca regulă, că cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform ordonanței, fiind irelevant numărul de zile de medical de care a avut nevoie angajatul.
De asemenea, Guvernul nu se atinge de cuantumul indemnizației de medical pentru urgențe, boli infectocontagioase ș.a. asemenea, acesta rămânând în continuare 100% din baza de calcul.
Modificările propuse la Legea sănătății vizează:
o schimbare de paradigmă în cazul coasiguraților: Guvernul propune renunțarea la mecanismul coasi gurării așa cum îl știm acum, când un salariat, de pildă, depune o declarație pentru a coasigura o persoană apropiată pe care o ia astfel în întreținere, coasiguratul devenind un beneficiar al sistemului de asigurări medicale de stat fără contribuție proprie; concret, nu se mai dorește ca acesta din urmă să fie asigurat fără plata contribuției, iar soluția propusă în proiectul de lege e aceea a plății opționale de către cel care ia în întreținere a unei contribuții (10% din 6 x salariul minim brut) pentru cel pe care îl ia în întreținere, totul prin intermediul declarației unice; plata și depunerea declarației nu se va face însă de către coasigurat (care se presupune că nu are venituri suficiente); reamintim că coasigurații sunt soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
nu vor mai beneficia de asigurare la sănătate fără plata contribuției, așa cum e acum, nici persoanele care se află în concediu de creștere ori de acomodare, nici beneficiarii indemizației de șomaj ori de alte drepturi de protecţie socială, nici beneficiarii venitului minim de incluziune, nici personalul monahal al cultelor recunoscute și nici cei care au diverse drepturi în contextul persecuțiilor regimului comunist, ca veterani de război, pentru contribuția la Revoluție ș.a. situații asemenea; de asemenea, s-a propus ca exclusiv bolnavii cu afecțiuni oncologice beneficiari de programe naţionale de sănătate să fie asigurați fără plata contribuției în orice situație; de asemenea, s-a propus ca în cazul celorlalți bolnavi cu afecțiuni incluse în programele naţionale de sănătate care nu realizează venituri din salarii ș.a. pentru care se percepe oricum CASS să beneficieze de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, numai până la vindecarea respectivei afecţiuni;
în cazul pensionarilor, asigurarea fără plata contribuției se va menține doar pentru cei cu pensii de până la 3.000 de lei, aceștia urmând să datoreze CASS pentru orice leu care depășește acest plafon; de asemenea, pensionarii vor datora CASS pentru orice altă categorie de venit obținută pe lângă pensie, indiferent de nivelul pensiei.
Guvernul a clarificat faptul că persoanele în concediu de creștere, de acomodare, beneficiarii indemnizației de șomaj/venitului minim de incluziune vor contribui la sănătate prin impunerea procentului de 10% asupra venitului, similar veniturilor salariale, iarnuprin depunerea declarației unice,așa cum s-a afirmat în spațiul public, în mod eronat, în ultimele zile.
